Consiliul Concurenței verifică existența unui potențial comportament anticoncurențial la nivelul sectoarelor economice, un astfel de demers fiind o practică uzuală normală într-o economie funcțională, transmite Asociația Română a Băncilor, ca reacție la controlul anunțat în premieră de Profit.ro.
Inspecțiile Consiliului Concurenței privind o posibilă înțelegere de tip cartel asupra acordării creditelor au vizat 12 grupuri bancare, a anunțat astăzi președintele instituției, Bogdan Chirițoiu. Acesta a afirmat că inspecțiile au durat trei zile, timp în care au fost adunate dovezi. Băncile sunt suspectate că ar fi avut înțelegeri asupra modului în care se calculează scorul de credite, fapt ce a dus la blocarea accesului unor clienți.
Cel mai recent control inopinat de amploare la bănci, despre care Profit.ro a relatat în exclusivitate, a avut loc la începutul lunii noiembrie 2022. Sistemul bancar mai păstrează și amintirea unei investigații similare declanșate de Consiliul Concurenței în octombrie 2008, după ce BNR acuzase mai multe bănci că au "atacat leul".
Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a reușit să împace 521 de consumatori cu băncile și societățile financiare nebancare (IFN) prin procedura de conciliere. Numărul de procese de pe rolul instanțelor închise ca urmare a procedurilor de soluționare alternativă s-a dublat anul trecut. De asemenea, rata de refuz a băncilor de a negocia s-a redus la o zecime față de nivelul din urmă cu patru ani.
Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor, prin care consumatorii pot rezolva problemele cu băncile și instituțiile financiare nebancare, a înregistrat în 2021 o nouă creștere a cererilor. A crescut, însă, și numărul de solicitări legate de radierea istoricului negativ din Biroul de Credit - chiar până la 85% din cererile legate de IFN - și care sunt foarte puțin probabil să fie rezolvate.
Biroul de credit S.A., compania care adună date despre comportamentul de plată al persoanelor fizice care solicită credite sau au credite în derulare, a repartizat întregul profit realizat anul trecut celor 21 de bănci acționare, sub formă de dividende.
Numărul românilor care au restanțe la bănci și instituții financiare bancare (IFN) mai mari de 30 de zile a crescut în august cu 4.776 față de luna iulie, până la 750.219, potrivit datelor Biroului de Credit, publicate de Banca Națională a României (BNR).
Numărul persoanelor fizice cu restanțe de peste 30 de zile la bănci și instituții financiare nebancare (IFN) a crescut în martie cu 10.656 față de luna precedentă, până la 725.955, nivel-record din iunie 2013, potrivit datelor Biroului de Credit, publicate vineri.
Numărul persoanelor fizice cu restanțe la bănci și instituțiile financiare nebancare care raportează la BNR înregistrate la Biroul de Credit a crescut în ianuarie, față de finele anului trecut, cu aproape 10.000 la circa 714.000, cel mai ridicat nivel după septembrie 2015. Sumele restante au continuat să scadă.
Numărul persoanelor fizice, aflate în Biroul de Credit, cu restanțe mai mari de 30 de zile la bănci și instituții financiare nebancare, a scăzut la 704.246 persoane, la finalul anului precedent, arată datele Băncii Naționale a României (BNR).